A preda copiilor este un pic ca și cum aș merge ca misionar într-o țară străină, ca și cum aș intra într-o altă cultură. Trebuie să mergi pregătit, există urcușuri și coborâșuri, iar rucsacul meu imaginar trebuie să îl umplu cu o iubire neclintită.
„Copilul este ca o păpădie…
- plin de posibilități
- purtat de vânturile care îi influențează viața
- poate prinde rădăcini în solul iubirii
- sapă cu perseverență și adâncime spre lucrurile care îl luminează
- poate fi tenace, agățându-se de viață cu toată puterea sa
- se poate ofili dacă este smuls din rădăcini sau dacă solul nu îl hrănește
- poate fi flexibil, revenindu-și după obstacole
- crescând, poate împrăștia la rândul său semințe din sine însuși, din gândurile sale, aproape și departe
- trebuie să înflorească pentru a deveni ceea ce a fost menit să fie
- uneori pare o buruiană, dar în realitate este o floare
„Copiii au nevoie de rădăcini pentru a crește și de aripi pentru a zbura.” Păpădia le are pe amândouă.” /Karyn Henley/
